Monday , 20 November 2017
Traseul Andrei Ghitescu in Peretele Costilei

Traseul Andrei Ghitescu in Peretele Costilei

Traseul Andrei Ghitescu este numit in memoria alpinistului decedat in Peretele Galbinele, cand sfoara de canepa s-a rupt la o cadere scurta. Legat de accident nu se stiu foarte multe. Incerca sa treaca o surplomba si trecuse coarda direct prin pitoane, asa cum se facea la vremea respectiva. Fiind sfori vechi de canepa si de multe ori ude, aceasta s-a blocat. Se poate sa fi fost torsionata, nu se stie. Oricum, cert este ca s-a rupt. Andrei Ghitescu a cazut de la respectiva surplomba pana in Valea Galbinele, unde se afla acum crucea sa. Traseul din Peretele Costilei a fost inceput de el impreuna cu Walter Kargel si Dan Lubenescu. Ultimii doi l-au terminat in 1955. La vremea respectiva, traseul era printre putinele 5B-uri din zona si a devenit rapid un traseu popular. Totusi, cu trecerea anilor, cataratorii au uitat de existenta acestui traseu, din pacate. Cotatia este de 5B si 7- la liber.

Materiale necesare:  un set de frienduri, unul de nuci si unul de tricam-uri, pe langa 12 bucle echipate, sfori 60m etc. Primele trei lungimi de coarda au fost depitonate la premiera, dar sunt facile si se pot asigura cu mobile foarte bine. Urmatoarele lungimi sunt foarte bine asigurate.

Acces: plecam din Busteni spre Refugiul Costila, apoi pe Valea Costilei. Trecem de Hornul din Peretele Costilei si cam la 30 m in amonte vedem un valcel inclinat care urca diagonal spre stanga in perete. Pregatim asadar materialele. Timp acces: 1h.20 – 2h.

LC 1-2: Plecam pe valcelul mentionat si regrupam destul de incomod la mobile cam la 50m sau continuam cu putin mers in paralel pana in a doua regrupare care este comoda si are si un piton, primul de pe traseu. Gradul nu depaseste 4, iar directia este usor stanga.

LC 3: Continuam in sus pe teren putin friabil, depasim un diedru si ajungem in Traseul de Traversare 3B unde regrupam comod.

LC 4: Urmam Traseul de Traversare spre dreapta, urcam o treapta de 10m pitonata pana la brana a doua unde regrupam comod la doua pitoane ascunse in iarba (putem regrupa chiar in Scorpion, putin in dreapta).

LC 5: Plecam spre stanga, urcam putin pe o fisura si continuam traverseul pana intr-o regrupare comoda si aeriana.

costila036

Regruparea aeriana.

LC 6: Mergem putin spre stanga urcand cateva lespezi desprinse si ocolind altele, apoi in sus. Regrupam la baza unei fisuri verticale fine.

LC 7: Urcam fisura care este si pasul de liber al traseului, cam 7-, apoi mergem in sus pe pitoane mai rare si prin locuri usor friabile. Regrupam in stanga.

LC 8: Plecam spre dreapta pe praguri usor friabile si inierbate, ajungem intr-o concavitate a peretelui, unde gasim o veche regrupare. Continuam prin dreapta acestei concavitati si urcam o fisura cu felii de gresie, usor surplombanta. Pasul are cam 6+, dar este foarte frumos. Regrupam in creasta la cativa jnepeni.

costila035

Plecarea pe ultima lungime de coarda.

Retragere: pentru cei care cunosc cat de cat zona, se poate rapela prin Traseul Poseidon, aflat in apropiere, in stanga. Altfel, urcati pana in Braul Mare al Costilei, de unde reveniti la Refugiul Costila pe varianta Scorusi – Galbinele sau pe Brana Aeriana.

Nota: Alpinismul si escalada sunt sporturi periculoase. Toate informatiile si schitele prezentate aici le veti utiliza pe propria raspundere, cunoscand riscurile la care va expuneti la parcurgerea unor trasee in teren alpin.

 

IMG_022

Traseul Andrei Ghitescu in Peretele Costilei.



costila037

2 comments

  1. Felicitări pentru parcurgere și pentru ideea de a urca trasee vechi și uitate!

    Fără legătură directă cu descrierea, aduc aici câteva completări și corectări legat de accidentul lui Andrei Ghițescu.
    Povestea accidentului a fost spusă de mai mulți (Ionel Coman, Bulinel, Emil Fomino și Adrian Steclaci – ultimul prieten apropiat al lui Ghițescu), prin cărți, articole sau interviuri.
    Cu ultimii trei am vorbit și eu, înainte de a muri unii din ei.

    Despre coardă.
    Nu era veche și nici din cânepă.
    Din contra, era o coardă nouă, din plastic (Perlon) adusă din Italia. Se pare că a avut un defect de febricație.
    Cel puțin asta este concluzie lui E.Fomino, care a testat-o ulterior accidentului (o bucată din ea), într-un laborator de testări de la Politehnica Buc.

    Căderea se pare că a fost voită (4m+4m), coarda fiind blocată într-un piton (nod?).
    Cu coarda blocată, Andrei Ghițescu nu a putut descățăra pasajul și și-a dat drumul în gol.
    Era în coarda simplă – dar nouă și din plastic, contrar stilului vremii, care consta în urcarea la coardă dublă din cânepă.

    Crucea de la bază a fost pusă un an mai târziu de către E. Fomino, W. Kargel, A. Steclaci și alți câțiva.
    Astăzi ea nu mai există, fiind luată de una din căderile de pietre din peretele Gălbenele, în anii 2000.

    Despre Dan Lubenescu, unul din autorii premierei acestui traseu, am publicat două articole aici:
    https://giaro.wordpress.com/2013/04/10/dan-lubenescu/
    și aici:
    https://giaro.wordpress.com/2013/04/10/dan-lubenescu-asa-cum-l-am-cunoscut-eu/

    Probabil Walter Kargel – ultimul supraviețuitori din acea gașcă, s-ar bucura f. mult să știe că cineva i-a mai urcat acest traseu

  2. Multumesc de adaugiri si corecturi! Foarte interesant, nu stiam ca nu a fost sfoara de canepa. Eu am mai prins crucea acolo, dar asa e, uitasem ca a luat-o caderea aceea de pietre. Prin 2003 parca… Cred ca si d-l Mititeanu ar putea sa povesteasca mai multe despre Andrei Ghitescu si acea perioada.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Scroll To Top

Weather forecast by WP Wunderground & Denver Snow Plowing

Descargar musica