Monday , 20 November 2017
Jilipul lui Bota, un traseu foarte dur in Piatra Craiului

Jilipul lui Bota, un traseu foarte dur in Piatra Craiului

Valea Vladusca este o zona alpina cu trasee remarcabile, dar din pacate putin cunoscute. Jilipul lui Bota este printre cele mai dificile trasee din Piatra Craiului, daca nu chiar cel mai dificil. Traseul a fost pitonat de Viorel Boboc in stilul caracteristic, adica are pasaje de liber tari, ceva artificial si nici macar un expansor, chiar pe fetele spalate, care au fost negociate prin mijloace clasice corecte. Pasajele obligatorii sunt dure, iar cele de artificial, intinse in cateva locuri. Pentru cei pregatiti tehnic, traseul poate fi parcurs in mare parte la liber. Ca si materiale recomand un set complet de frienduri pana la nr. 4, un set de nuci, hex-uri, tricam-uri si optional ciocan si pitoane. E bine sa aveti cel putin o scarita si 20 de bucle echipate. Daca intrati in acest traseu este decent sa catarati un 6b, A2. Cotatia de clasic de 5B pentru cele 4 lungimi de coarda nu stiu daca face dreptate.

As vrea sa mentionez ca si gasirea peretilor a fost o mare aventura. Prima tentativa s-a soldat cu 8 ore de trekking fara tinta, pe brauri si vai, dupa ce interpretasem gresit descrierea. La acea tentativa, am parcurs pana la urma Fisura in S, in Amfiteatrul Coltilor Gemeni, adica la kilometri distanta. La a doua tentativa, am reusit sa identificam peretele, dar ne-am retras din prima regrupare. Abia la a treia tentativa am parcurs traseul, in echipa cu Alin Cristescu.

Acces: plecam din Plaiul Foii pe marcajul spre Spirlea. Dupa ce trecem de bariera de pe drumul forestier, identificam pe partea cealalta a apei un paraias care vine de pe o vale bine conturata. Traversam deci si prindem o poteca destul de clara. Cam la 45 de minute de urcat ne orientam putin dreapta, tinand poteca. Dupa inca 20 de minute, poteca de Anghelide face putin stanga, dar noi tinem in sus spre saritori si spre peretii din spatele lor. Saritorile nu sunt usoare. E bine sa nu ezitam aici si sa nu dam pietre. Ultima saritoare se urca prin stanga pe un horn, dupa care se traverseaza dreapta si urcam ultimii metri ai ei frontal, pe o fata destul de compacta, cu o lungime de coarda sub noi. E bine de stiut ca in caz de vreme proasta, in partea stanga cum urcam exista un piton de rapel foarte solid. Deasupra noastra se vede un amfiteatru de mari dimensiuni. Traseul ales de noi pleaca in fundul vaii, in partea cea mai de sus a acesteia. Urcam asadar pe firul vaii pana se inchide complet si gasim un circ de numai cativa metri patrati. Escaladam linia cea mai din dreapta, unde sunt cateva pitoane fixate chiar la plecare pe o fata spalata, pentru artificial.

Timp de acces: 1h.45-3h.

LC1: Escaladam artificial primii metri ai traseului cu pitoane dese. Pasii sunt destul de solicitanti si urmeaza, normal, o iesire lunga la liber pana la un piton bun in stanga. Dupa acesta prindem o prispa ascendenta dreapta cu prize inverse, asiguram in capatul ei de sus si ne angajam la liber intr-un nou pasaj foarte frumos. Urmeaza o portiune usor dreapta si sus pana in regrupare. Aceasta poate fi parcursa la liber (probabil pe la 6c+) sau artificial. Regrupam incomod la doua pitoane si o nuca foarte solida.

LC2: Plecam in sus pe o fisura care se transforma in arcada. Trecem putin spre stanga si urmeaza o scurta bucata de artificial, cu cateva iesiri superbe la liber pana pe o prispa comoda. De aici in sus, pasajele de liber sunt predominante, dar in doua locuri am mai folosit si scarita. Regrupam foarte comod pe o prispa mare pe care am putea monta si un cort.

LC3: Este o lungime superba pe fisuri. Pleacam putin spre stanga din regrupare pana prindem o linie de pitoane. Pentru cei pregatiti tehnic, lungimea aceasta are pasaje fantastice si un off-width in partea finala. Pentru ceilalti, recomand cateva frienduri in portiunea unde erau pene de lemn inainte. Regrupam comod pe un prag in fisura, cam la 40m de la plecare, in doua pitoane si o nuca.

LC4: Plecam putin spre dreapta pe o fisura clara. Spre finalul ei traversam stanga 1-2m si continuam in sus spre un diedru micut care pare barat de o surplomba. Aceasta portiune este facila si are in consecinta pitoane mai rare. Dupa diedru vedem la mana stanga peste surplomba 1 piton care este si ultima parte de artificial (cred ca se poate la liber, dar vedeam deja creasta si era varianta cea mai rapida). Ultimii 10m ne scot pe o portiune elementara intr-o creasta secundara din Anghelide. Regrupam foarte comod.

Recomand, chiar daca traseul s-a terminat, sa nu va dezlegati. Capul sa plece sa caute spre dreapta varianta de coborare in Anghelide. Odata ajunsi in firul canionului, coboram pe acesta si prindem dupa 20 de minute poteca de urcare pe care continuam pana in Plaiul Foii.

Nota: pentru escaladarea traseelor din zona este necesar sa achitati taxa catre Parcul National Piatra Craiului si sa luati legatura cu cei de la parc pentru a le cere acordul sa parcurgeti respectivul traseu.

Alpinismul si escalada sunt sporturi periculoase. Toate informatiile si schitele prezentate aici le veti utiliza pe propria raspundere, cunoscand riscurile la care va expuneti la parcurgerea unor trasee in teren alpin.

topo_jilipul lui bota

 

IMG_2357

Peretele Inferior din Vladusca vazut din poteca de acces.

IMG_2366

Prima regrupare.

IMG_2367

A doua lungime de coarda.

IMG_2379 IMG_2383 IMG_2396

IMG_2356

3 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Scroll To Top

Weather forecast by WP Wunderground & Denver Snow Removal

Descargar musica