Sunday , 25 June 2017
The Pillar of Wisdom

The Pillar of Wisdom

Wadi Rum, satucul in desertul iordanian despre care am mai scris, m-a atras inca o data. Este unul dintre cele mai frumoase locuri din lume, cu niste culori incredibile, dune si pereti de stanca.

Intr-una din zile, am ales ca traseu The Pillar of Wisdom, un TD+ aflat in masivul Jebel Rum, destul de popular se pare si in consecinta, foarte frumos. Cehii care stateau cu noi la Ali ne-au intrebat daca am mai facut retragerea pe Hammad… le-am zis ca e in regula, sa nu isi faca probleme, ne-om descurca noi cumva.

Asa ca, dis-de-dimineata, ne-am trezit sa luam micul dejun cu de toate, cum ne propusese Ali… numai ca Ali a petrecut cu cehii si a uitat complet de noi. L-am trezit totusi din curtoazie si am mancat ceva pe fuga din frigider.

La ora 7 eram deja pe drum, iar pe la 8 se intrevedea prima portiune mai dificila. Inca pe approach… Pe harta scrie ca se poate merge dezlegat, adica solo si ca ar fi sub gradul 4. Ei bine, gradul asta 4 e greu, sunt niste bavareze verticale si niste diedre nisipoase destul de expuse. Ne-am legat si bine am facut. A fost totusi frustrant sa vedem pe la jumatate urme de adidasi. Dupa 3 lungimi de coarda destul de intinse, am ajuns pe o platforma comoda, de unde ar trebui sa inceapa pilierul cu traseul nostru.

aIMG_0846DSCF8616

Traseul isi trage numele de la Seven Pillars of Wisdom, cartea lui T.E. Lawrence. Acesta a trait aici mai multi ani si a participat la Revolta Araba. Tot aici s-au filmat si multe secvente din Lawrence of Arabia, cu Peter O’Toole.

La inceput este un lung traverseu dreapta in care asigur la clepsidre si riglete rotunde care arata ca niste placinte. Urmeaza o fisura foarte frumoasa, usoara si in care intra foarte bine protectii mobile. Ultima portiune, putin mai expusa, pe fata. Am mers intins si dupa 60m fix am gasit o grota mare unde am regrupat la doua clepsidre generoase.

aIMG_0849 IMG_0847 aIMG_0853 aIMG_0850

Urmatoarea lungime, a lui Rudy, a fost interesanta. O fisura superba, apoi un lung traverseu stanga pana la o noua fisura unde a regrupat la cateva ‘placinte’. Nu am fost foarte fericit sa vad regruparea, asa ca am plecat in graba pe lungimea urmatoare. Primii metri au fost pe fisura respectiva, apoi a venit primul semn de ‘civilizatie’ de pe traseu, o bucla de coarda lasata la o regrupare intr-o grota mare. Am trecut cu incredere si am continuat pana s-au intins sforile. Stanca este superba aici, de un rosu aprins, iar protectiile mobile au fost parca facute pentru fisurile de aici. Am regrupat la doua hex-uri, desi ajungea numai unul, atat de bine statea.

DSCF8620

Lungimea lui Rudy a fost putin mai ciudata, in sensul ca nu era foarte evident locul in care sa traverseze din nou dreapta. Pana la urma a vazut o sageata desenata cu mg pe stanca si a regrupat acolo, din nou la ‘placinte’ si clepsidre. Ajuns cativa metri sub el, la un loc foarte comod de regrupare, i-am dat materialele pe coarda si a facut el si lungimea urmatoare, cu traverseul dreapta pe fata, urmat de o fisura superba si ceva mai fina, in diedru. Regrupare urmatoare a fost, din pacate, cea mai slaba dintre toate.

L-am gasit regrupat la 3 ‘placinte’ pe o fata cazuta, sub cateva brane generoase. Pe brane nu era nimic de care sa te legi.

Am luat materialele si am plecat. Dupa cativa metri, surpriza… mare surpriza. O fisura foarte deschisa gen off-width, suficient de mica sa nu pot intra ca in horn si suficient de mare sa nu intre protectii mobile… Prima reactie a fost ca nu am cum sa merg pe acolo, cu o regrupare atat de proasta sub mine. Totusi, fara alte optiuni, am plecat in sus. Prizele sunt orientate spre exterior, asa ca nu ai siguranta totala pe ceea ce faci, dar nici foarte greu nu e. Dupa 7-8m am reusit sa ma bag foarte mult in fisura si sa pun primul friend, foarte solid, asa ca am mers linistit pana la capatul fisurii, unde am pus 3 asigurari una dupa alta. Pe ultimii metri ai lungimii nici nu am mai asigurat. Am regrupat la cea mai comoda grota din traseu, la un tanc urias.

aIMG_0862

Lungimea lui Rudy a fost superba, o fisura in care au intrat exemplar protectiile mobile.

aIMG_0865

Ultima lungime ar trebui sa fie pe fata, la inceput cu un traverseu stanga apoi tot in sus. Aici sunt si singurele protectii fixe de pe traseu. Si sunt acolo pentru ca nu se putea fara ele. Pe harta scrie 6B, si e atata poate chiar mai bine, ca pas de bloc. Intre primul si al doilea piton sunt 5-6m in traverseu diagonal stanga pe razatoare… am incercat pasul de cateva ori pana a iesit… al doilea si al treilea sunt apropiate, iar dupa al treilea vine pasul cel mai greu. Palme la scurse ca la panou, cu tipete, 400m sub calcaie si soarele care tocmai apune pe fundal. Am mai asigurat la o placinta si cativa metri mai sus, pe o fata cazuta la 60 de grade, surpriza… iar pas. De data asta fara prize, totul la aderenta. Aer in piept si viteza, ca vine intunericul.

aIMG_0869

Am regrupat pe dom, dar nu ne-am dezlegat. Intregul platou al lui Jebel Rum este facut din domuri sculptate de vant, rotunjite si expuse, pe care este greu sa gasesti drumul cel mai usor. Ici si colo mai sunt momai, adica gramezi de pietre care marcheaza drumul.

Dupa lasarea intunericului, ghidati de momai, am reusit sa ne pierdem, fara sa gasim Hammad, traseul cel mai popular de acces si retragere, un D- expus cu pasaje de 5.

Dupa 2-3 ore am inceput sa invatam detaliile platoului, dar continuarea tot nu era evidenta. Vedeam valea unde trebuie sa ajungem, dar nicio cale pana acolo.

DSCF8626

Pe la ora 9 am luat decizia inteleapta sa facem bivuac. Am ales un conifer crescut intre domuri, am cules cateva lemne si am zis sa facem focul… fara chibrituri. Dupa cam 45 de minute de frecat betele cum vazusem la Bear Grylls, inclusiv cu arcus facut cu toaroane de cordelina, am zis ca ajunge atata foc, sa nu exageram cu incalzitul. Si ne-am asezat frumos pe corzi. Cel mai comod era sa trag polarul peste genunchi, apoi sa bag mainile in polar, ca intr-un sac de dormit. Cred ca am si atipit cateva minute. Rudy a spus initial ca polarul lui e prea mic sa ii intre genunchii. Dupa 10 minute, l-am auzit victorios ca a intrat primul genunchi, iar dupa inca 10, si al doilea. Din M, am polar XXXXL acum, dar macar a fost mai cald peste noapte.

DSCF8630

Odata cu primele raze de soare am inceput sa ne dezghetam si am gasit si continuarea traseului. Era un rapel lung, din doua placinte petrecute cu cordelina. Au venit si sforile destul de usor, iar Hammadul de acolo este foarte bine marcat cu momai, iar poteca este evidenta. Totusi, nu este usor. Unele domuri sunt foarte expuse, iar de cateva ori am facut rapel, in punctele mai dificile. Este un adevarat labirint, nici nu mai stii din ce directie ai venit, bine ca sunt suficiente momai pe drum. Cateva rapeluri mai lungi asigurate cu ancore chimice ne-au scos in Great Siq, marele canion care brazdeaza Jebel Rum. Este impresionant, cu pereti abrupti de cateva sute de metri. In continuare am coborat pe o muchie foarte frumoasa, iar la finalul ei, doua rapeluri ne-au dus cu picioarele pe pamant. Din cauza oboselii, nu mai simteam nici senzatia de foame. Am mancat ultimele cuburi de ciocolata, singura noastra mancare pentru 30 de ore si am baut ultima gura de apa de pe fundul sticlei. In 30 de minute ajungeam la Ali, unde am mancat pui cu orez iordanian, apoi kofta. Si incepeam deja sa visam la urmatorul traseu si la snorkeling, la Aqaba, urmatoare destinatie.

DSCF8661 DSCF8657 DSCF8655 DSCF8650 DSCF8647 DSCF8643 DSCF8641 DSCF8632 DSCF8621

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Scroll To Top

Weather forecast by WP Wunderground & Denver Snow Removal

Descargar musica